deal.ro

Vinzoleli nocturne. Un nou romant cu Waldemar (eBook)

ebooks

5 Review(s)
„Nu stiu cum e in alte parti ale tarii, dar in Bucuresti se asfalteaza fara incetare. Foarte frumos, iti zici, la urma urmei suntem intr-un anumit secol, ar trebui sa fim civilizati, sa avem drumuri frumoase, sa circulam ca lumea pe ele. Insa, nu s...
Cod: e874207e-0ea1-4a16-9dd4-19fb28de2982 / 105145
Disponibilitate: In stoc
Producator: Millennium Books
Expediere prin: Colete.ro

12.77 RON

9.67 RON


lensa.ro

„Nu stiu cum e in alte parti ale tarii, dar in Bucuresti se asfalteaza fara incetare. Foarte frumos, iti zici, la urma urmei suntem intr-un anumit secol, ar trebui sa fim civilizati, sa avem drumuri frumoase, sa circulam ca lumea pe ele. Insa, nu stiu cum se face, dar la cateva zile dupa ce s-a terminat asfaltarea, suprafata neteda din prima zi incepe sa arate ca si cum ar fi suferit de varsat de vant. Adica apar o multime de gropi, de diferite dimensiuni, pe care esti silit sa le ocolesti. «De ce te vaiti, imi spunea un prieten, n-ai invatat la scoala de soferi sa faci slalom? De ce crezi ca s-a chinuit instructorul cu tine? Dintotdeauna au fost gropi si or sa fie intotdeauna.» Adica gropile din asfalt ar fi asa, un soi de fatalitate, care apar precum cosurile pe obrajii adolescentilor, indiferent ce-ai face, si care trec apoi de la sine, odata cu virsta… «Aiurea, i-am spus eu intr-o zi Diei (care preluase cindva, de bunavoie, activitatea de sofer, iar eu am profitat de ocazie si nu am mai luat-o inapoi) in timp ce ocolea cu multa indignare niste sapaturi de ziceai ca a trecut cineva cu buldozerul pe acolo. Eu nu cred in fatalitate. Mai degraba imi pot imagina ca in fiecare noapte vin niste indivizi, cu niste roabe, si fura asfaltul poporului de pe carosabil. Si, ca sa nu se prinda nimeni, sapa niste gropi aiurea, care sa nu para facute de mina omului… Am ris amandoi si ne-am vazut de drum. Insa ideea unor indivizi care fura noaptea asfaltul, facand in carosabil gropi de forme si adincimi variabile, care sa arate ca si cum ar fi fost provocate de elementele dezlantuite ale naturii, mi-a ramas in minte. Imaginea unor pitici care apareau in miez de noapte si sapau in strada ca intr-o mina din adincul muntilor mi-a ramas in minte si nu mai voia sa iasa de acolo. Peste piticii astia s-a suprapus imaginea unui pisoias care avea sa ramina vesnic pisoi, fara sa se transforme niciodata intr-un cotosman, si titlul unei carti care imi placuse la nebunie: Kafka pe malul marii
Opinia ta despre produs


lensa.ro