Spiralogia. O teorie neurologica a relatiei cunoastere-constiinta

Am pornit de la ideea unitatii notiunilor de „cunoastere” si „constiinta”; ele reprezinta doua fete ale aceleeasi monede. Unitatea acestor concepte este redata printr-o dubla spirala, cu o evolutie in spire ascendente (spiralogie). Separarea acestei unitati organice a dat nastere axiomei dihotomiei creier-spirit. Noul concept al spiralogiei se bazeaza pe cinci postulate. Astfel: infrastructura comuna a cunoasterii si constiintei este creierul; atributul innascut al creierului este acela de a cunoaste; progresul in spirala al cunoasterii impune ca fiecare spira noua sa largeasca sfera intelegerii; spiralogia are ca metoda de cercetare interdisciplinaritatea si se bazeaza pe douasprezece legi. Spiralogia asociaza conceptia „liniei divizate a lui Platon” cu „hiperbola indoielii” a lui Descartes si cu „principiul incertitudinii” al lui Heisenberg. Aceasta asociere ne ofera bucuria de a intelege cum de la atomismul primitiv al lui Democrit si de la matematica euclidiana s-a ajuns la radioactivitatea lui Marie Curie, la matematica neeuclidiana si la descoperirea cuantei Higgs. Volumul aplica spiralogia la evolutia bio-medicala a societatii umane, demonstrand ca: evolutia bio-medicala incepe odata cu aparitia lui Homo Sapiens; spirele succesive ale evolutiei sunt rezultatul relatiilor dintre biologie, medicina, biochimie, fizica, filozofie si tehnologie; descoperirile legilor universale ofera fundalul pentru crearea de noi domenii in stiinte, in general, si in medicina, in particular. Jean Jacques Askenasy Din cuprins: Spiralogia; Creierul, infrastructura cunoasterii si a constiintei; Spiralogia biomedicala; Constiinta in conceptul spiralogic; Patologia cunoasterii. Jean Jacques Askenasy este profesor de neurologie al Facultatii Sackler si al Facultatii de Drept a Universitatii din Tel-Aviv, director al Centrului de Medicina Somnului (Centrul Universitar Sheba). A pu¬blicat patru volume dedicate biosemioticii, doua volume despre somn, cinci volume dedicate creierului, violentei si co