Armatele romano-germane pe frontul din Rasarit

Desigur, o literatura istorica destul de bogata a formulat ipoteze si raspunsuri partiale asupra tematicii lucrarii de fata. Intre contributiile notabile, pe primul plan se inscriu studiile lui A. Hillgruber, cele mai oneste contributii de gen venite din afara cercului de cercetatori din Romania. Pe cat posibil am cautat, in situatia evidentiata, sa preluam ceea ce este corect la eruditul specialist german, si, mai ales, sa completam si sa corectam reconstituirile sale cu surse romanesti, inaccesibile autorilor occidentali, in plus, cu modestia de rigoare, marturisim ca am incercat sa schitam rationamente proprii, bazate pe o munca de cercetare de lunga durata, fara a avea insa pretentia ca sunt „fixate pentru eternitate”, in evidentierea liniilor de forta ale raporturilor de razboi dintre cel de-al treilea Reich si Romania. Pe de alta parte, in finalul lucrarii ne-am straduit sa punem in relief, pe un teren arareori abordat de specialisti, influentele pozitive si negative ale participarii la razboiul din Est, sub conducerea directa a Reichului, depistate in organizarea, instructia si dotarea armatei romane, impactul relatiilor specifice de comandament asupra formelor de baza ale luptei armate, in ofensiva si aparare. In final, dar nu in ultimul rand, tinem sa reliefam aportul D-lui profesor universitar colonel doctor Nicolae Ciobanu, la realizarea lucrarii ce o supunem atentiei dumneavoastra – contributie materializata printr-o desavarsita indrumare – precum si suportul primit din partea conducerii Academiei de inalte Studii Militare pe tot parcursul realizarii prezentei lucrari.